Ştiri

Print

Rasadesti rosii, cultivesti societate

Rosii, morcovi si chiar miere se produce in cartierul Drujba, Sofia, dupa idea a cativa cetateni, care prefer mancarea curata. Agricultura urbana nu este doar o madalitate de a avea pe masa un gust din copilarie. Aceasta dendinta a devenit o misiune, dupa parerea lui infiintatorul agriculturii urbane – Nikolai Boianchev. Nikola a specializat Istorie in Viena, Austria, ci in ultimului an de studio a participat la un seminar dedicate dezvoltarii capitalei.

Unul dintre subiectele discutate atunci, a fost despre gradinile agricule in mediul urban. Asa se naste edeea de angajare in agricultura urbana. Infiinteaza Urban Farming – Sofia. In anul 2013 e create prima gradina urbana intre blocurii cartierului ‘’Nadezhda’’ in zona perifera a capitalei. 

Scopul organizatiei este de a fi reinviata societatea civila pentru a strange impreuna oameni cu o cauza comuna – o productie de alimente pure, sis a se faca o incercare de a schimba mediul, sistemul si politica care ne inconjur, explica Nikola. Anul trecut in grupul au participat 15persoane, in anul acesta for fi circa 20 de personae. ‘’Inter-spatii sunt teritoriu liber. Nu-I pasa nimanui de ei. Decate stiu eu, sunt proprietarea blocurilor si oamenii sunt obligati de a avea grija de ei.’’, comenteaza el. Dupa parerea lui, directia municipiului priveste cu apatie spatiului liber. Nimeni nu se mai intereseaza de acest subiect. Unul dintre lucrurile despre care se lupa acest grup mic de fermieri , este cresterea a produse alimentare in acest spatiu liber si acesta sa fie o activitate continua in marele orase.

Capitala Ljubljana, care a castigat concursul de oras verde, a castigat tocmai cu gradinile sale – multe gradini. In unele oamenii cultiva produse pentru propriul consum al lor, in altele productie pregatite de vandut, spune Bonchev. Adauga ca administratia incearca sa ajute dezvoltarii agriculturii urbane, deoarece vede o oportunitate de a creste comunicarea intre cetatenii, si asta sa fie un act cu valoare culturala.
In gradina, in Drujba pana acest moment se cultiva legume si ierburi aromatice pentru consum propriu. Gradinile urbane au in vedere cresterea productiei agricole sa ajunga marime noi si sa vand productia. Dar nu pentru a castiga bani, ci pentru  a inmulti investitiile in gradina. In present totul se mentine cu resurse personale. Niciodata nu s-a investit in ea altfel, este clar din cuvintele lui Nikola.
In sezonul trecut, achizitionare de unelte, seminte, rasaduri, transport si alte cheltuieli a costat 280 de leva. Cu aceste bani se mentine aproape 1 decar de pamant. Anul acesta cei care particip la Urban Farming – Sofia au exprimat dorinta de a face gradini separate, pentru ca asa productia proprie poate fi colesa din familia mai usor. ‘’Aceasta nu inseamne ca nu ne ajutam unul pe altul.’’, spune Nikola. El spune ca ceicare au posibilitatea de a ingriji cu apa toate gradini dimineata, altii au posibilitatea de a face acest gest seara. Si desi zona pare mica, acolo crestem 32 de soiuri diferite, din care 6-7 sunt traditionali bulgaresti. Sunt 6 tipuri de fasole diferite, condimente, diferite tipuri de morcovi, spanac, varza, cartofi, sfecla etc. Plantele se tratez doar cu ‘’piatra albastra’’. De ecea mai sunt Frunze framantate de fluturi. Cele mai mare pagube culturilor provoaca potarnichii care locuiesc chiar pe langa gradina. Comunitatea de fermieri urbani cu success produce 80% din hrana necesara , in afara carnii, orez si cereal.
Pana acum doar o familie are experienta cu cultivarea legumelor. Restul invat din practica. O parte mai mare vine la gradina cu copii. ‘’Momentan am de gand, ca copii sunt mai multor ca adultii’’. Pentru ei echiar foarte interesant si amuzant cu la sfarsitul zilei nu vor sa plece.’’. Bonchev spune inca, ca cei care n-au competenta, poate sa invete de la participantii in Urban Farming – Sofia. ‘’Suntem pregatiti de a ajuta’’, spune fundatorul.

Fiecare care isi doreste sa participle la Urban Farming, poate sa faca asta. Una singura conditie e sa faca asta far aura sau discrimirare.

Zona in care se afla gradina  Urban Farming e zona proprietara a Pietii de Sud. Nikola Bonchev spune ca scopul organizatiei este de a obtine recunoasterea de catre municipiului.’’Subsidii nu ne mai trebuiesc. Tot cee ace am dori este sa fim cunoscuti sis a facem contract cu Piatele de Sud pentru a utiliza spatial acesta.’’, spune Bonchev.  Momentan, grupul de fermieri din mediul urban intalneste toleranta, dar nu are contract oficial. Organizatia ar dori sa fie clar procesul legislativ. In acest moment nu se mai plateste arenda si apa folosita. Toti sunt pregatiti cu toate acesta, sa plateasca o suma modesta, atata timp cand exista un document care sa declere ca pot utiliza pamantul, avand o siguranta in acesta.

In alte tari este foarte popular ca spatiul liber intre blocuri sa fie folosit pentru agricultura urbaana. Nikola comenteaza ca la noi in tara e foarte greu, pentru ca nu sunt datele sumare pentru posibilitatea de greutate a constructive. Asigurarea apei si temperaturile ridicate poate cauza probleme in timpul dezvoltarii de procese agricole pe acoperisuri liberi, din causa asta e mai usor sa folosim spatiul acolo pentru dezvoltarea apiculturii acolo.

Nu o noua moda, ci realitate remarcabila

Agricultura urbana tot timpul a fost o parte din mediul urban: ‘’Tot timpul, in cursul istoriei mondiale. Chiar si in cetatile inchise occidentale existau gradini’’. El da un exemplu cu cetatea conservata din Novi Sad, Serbia, unde si acuma cresc culture agricole. Daca ne uitam la harta Sofiei din 1878, vom observa ca o treime din teritoriul tarii era campuri de pepene galben. Cuvantul turcesc ‘’bostan’’ inseamna gradina de legume, a explicat el. Pe aceasta harta o zona mare in jurul Consiliului de Ministri, Prezidentia si fosta Casa Partida a fost ocupat de gradini de legume. In anul acesta comunitatea de fermieri a coles prima productia de miere. Apicultorul organizatiei este Dona Picard. Sociolog ca pofesie, ea foloseste timpul ei liber pentru ingrijirea a cele 3 cosuri de albine. Albinele se bucura de o varietate de pasunat in parcul al palatului ‘’Vrana’’, ci mediul urban reflecteaza bine cu produsul de miere, deoarece in oras nu se mai utilizez pesticide si alte substante chimice. Toate surse de polutii, inclusive metale grele, sau chiar particule radiante raman in albina, iar mierea ramane pura.

Urban Farming ar dori sa aiba 20 de cosuri cu albine, se gaseste potential din partea fermierii urbani, dar intrebarea este cu organizatia nu are document legislatic care sa-I dea siguranta necesara, ca sa dezvolte apicultura. Este necesar sa aiba contract care sa asigureze facilitati, sa fie pusa o casuta, pentru a indeparta fagurile, securizate si transportata inapoi, in cazul in care acestea pot fi prelucrati.

Potential

Sofia e candidat pentru capitala verde a Europei, ne aminteste Donna Picard. In orasul a avut loc o intalnire cu primarul capitalei Ljubljana, care a castigat acest titlu deja. In capital Sloveniei sunt aproximativ 4.000 de colonii de albine, legale, a spus ea.

Agricultura urbana poate fi un instrument de dezvoltare a politicii sociale si economice, datorind careia poate fi facuta o afacere mica succesibila, include sociologul si ne da un exemplu cu America, unde se da posibilitatea oamenilor care traiesc la pragul saraciei, sa dezvolte agriculturii in mediul urban si asa sa-si castig produsele necesare de a trai. La noi agricultura urbana nu se recunoaste ca un subiect de discutat. In sofia mai sunt multe terene care pot fi folosite si multa apa – rai care vin de la muntele Vitosha.

‘’A dedica contributie in imbunatatirea mediului in care traim, nu este o cauza personala, ci publica. Avem o problema cu modul in care ne producem hrana – este un process industrializat, folosim chimie, aceste sunt moduri nesustenabili’’, comenteaza sociologul. In acelas timp, mai sunt cercetari, care spun ca putem produce hrana suficienta si in mod mai ecologic, spune Dona.

Sursa: http://agrozona.bg